Despre marmote

Marmota apartine familiei Sciuride, dintre rozatoare. Specie disparuta cu aproximativ o suta de ani in urma din tara noastra, reintrodusa recent in zona Muntilor Fagarasului, Parang, Retezat, Rodnei.
In Masivul Fagarasului au fost aduse 21 de exemplare de marmota, provenite din Alpii Francezi. Au fost puse in libertate pe Valea Arpaselului, in iunie 1973. Aceasta vale este rezervatie si este interzis pasunatul oilor.
Vizuina facuta artificial de personalul silvic a fost repede parasita de marmote care si-au construit vizuine noi, in fundul vaii. Din aceasta vale, marmotele au trecut si in cele din apropiere: Arpasul Mare, Doamnei, Podragel, Laita, Vaiuga, Tarla Mare.
Ultima evaluare - facuta in 1993 - a evidentiat un numar de aproximativ 70 de exemplare, dar probabil ca sunt mai multe.
Aceasta specie este prezenta in fauna multor tari din Europa: Spania, Italia, Franta, Austria, Germania, Elvetia, Slovacia, Polonia. Mediul de viata caracteristic este golul de munte cuprins intre 1600-2500 m, putand depasi aceste limite. in Muntii Alpi ajunge pana la 3000 m, dar coboara uneori si pana la 1000 m.
Marmota este apreciata atat pentru blana cat si pentru grasime de locuitorii tinuturilor in care traieste. Este de marimea unui iepure, avand lungime de 51-58 cm si coada de 13-16 cm. La maturitate ajunge la o greutate de 5-6 kg; toamna sunt cel mai grase. Blana are culoare bruna sau cenusiu inchis pe partea dorsala, iar ventral este galben roscata, coada - in ultima ei portiune - fiind negricioasa.
Acest animal este adaptat pentru viata in vizuini, pe care si le sapa singur. Picioarele sunt scurte, cele anterioare cu patru degete iar cele posterioare cu cinci, prevazute cu gheare puternice, lungi de 2 cm. Este un animal plantigrad, calca pe toata talpa. Despre biologia speciei se poate spune ca traieste in colonii formate din adulti si doua - trei serii de pui, pana la varsta de 2-3 ani.
Marmota poate ajunge pana la varsta de 15 ani. Maturitatea sexuala este atinsa la doi ani, cand indivizii formeaza noi cupluri si parasesc colonia.
Procreerea puilor are loc in aprilie - mai. Perioada de sarcina este de 34-35 zile, dupa care femela naste 2-4 pui, rar mai mult, care sunt orbi, golasi, cu greutate de 30 gr. Puii se dezvolta repede si stau in vizuina pana la varsta de 5-6 saptamani. Marmota are o singura serie de pui pe an.
Hrana este vegetala, atat verde cat si uscata. Uneori consuma si insecte, dar nu produce nici un fel de pagube. Este un animal care isi desfasoara activitatea doar in timpul zilei. ii place sa stea la soare ore in sir, de aceea si vizuina si-o face pe versantii sudici ai muntilor. Nu face deplasari lungi, este fidel locului de trai. In caz de pericol, scoate un sunet asemanator unui tipat de pasare - ca semnal de avertizare - si toti se retrag in vizuina.
Traind in golul alpin, marmota are simturile foarte agere. Dintre toate, vazul este pe primul plan, ea poate observa miscari de la distante foarte mari, iar obiecte mici de la distante de peste 200 m. Are ochii plasati lateral, cuprinde un camp vizual de 360 grade. Urechile sunt mici, de 2 cm, aude foarte bine, astfel ca sesizeaza zgomotele de la mare distanta. Mirosul este mai slab dezvoltat, dar joaca rol important in recunoasterea indivizilor, fiecare colonie avand un iz specific.
In viata marmotelor, un moment important il reprezinta hibernarea. in acest scop isi pregatesc vizuini separate, care sunt de obicei mai mici dar mai adanci, unde transporta o cantitate mare de fan, 2 pana la 8-10 kg, culcusul de iarna. Intra in hibernare in luna octombrie si raman in aceasta stare sase luni. Dupa ce intra in vizuina intrerupe contactul cu exteriorul, astupand intrarea cu un dop de fan. in timpul hibernarii dorm cu capul intre picioare, lipite una de alta, pentru a pierde cat mai putina caldura.
Corpul isi reduce toate activitatile fiziologice, temperatura scade de la 35oC la 4-5 oC, respiratia se reduce de la un ritm de 30 pe minut la una singura, iar inima bate foarte rar. In acest interval, marmotele slabesc foarte mult si nu se trezesc decat in vederea eliminarii urinei din organism. O data cu venirea primaverii, ele ies din hibernare, inlatura dopul de la iesire si incep sa se hraneasca pentru a-si reface fortele.
Sunt deranjate de activitati umane ca pasunatul, exploatarile forestiere, constructiile si parasesc zona.